Najvažnije
How Good Of A Friend Are You Really?
Dî pazîtu lu kultură šî tradicîje lu o lumnje, ma kît sî fije îngazdată šî specijalosă puaće prîn vrijamje sî să pijardă, , trîabuje sî fije skrisă pră ljimba jej. Prîntu lukru lu Vlahi astrînš prîn impreonărj šî în Savjetu vlahilor, karje a kunoskut aăsta faktuor înkă nainća lu maj mult dî dzîaśe anj, Vlahi astădz puot sî skrije šî să šećaskă pră aluor ljimba mumi.
Tuot pînă la înśeputu lu 2012.an, kînd Savjetu vlahilor adus skrisuarja vlahilor pră ćirilică šî latinică, a fuost numa vuorba vlahilor karje je ku vakurj trekută dî la brînje la brînje. Atunśa mîjlaurmă sa fakut pućiarje tradicîja îngazdată, kultura šî ađeturilji lu Vlahi sî să skrije pră aluor ljimba mumi šî aša dî tuată vriamja sî skîape dî zujtat. Ala a fuost al măjîntînj paš ku fajdă, prîngă ajlalc, karje adus pînă la standardizacîja lu ljimba vlahilor, dî aja am skris.
STANDARDIZACÎJA LU LJIMBA VLAHILOR – PROCJES LUNG 12
Skrisuarja vlahilor je înfundarită pră Vlahi kunoskuće rešănj dă grafikă lu skrisuarje, tuotuna sî să koristuje ćirilica šî latinică, pră karje a învacat prîn sistjemu dă învacamînt lu dîržavă Sîrbije. Ljijesnjik je dî koristujit, kum în skrisu întuotdîuna, aša šî prîn sredstvurj în asta vriamje în sistjemurj dî informatikă šî tehnologije.
Skrisuarja je în sama ku fonetika šî karakteristikurilji lu ljimba vlahilor, aša prîngă 30 dî sîamnurj karje šćim avijem šîmaj sîamnurj dî glasurj karje să aud în amînduavă dijalekturj lu ljimba vlahilor: lu Branićevo- Omolj- Porjeś dijalekt šî lu Krajină - Timuok dijalekt.
“Ćirilica Vlahi koristuje dî la înśeputu lu aluor învacamînt, prîn mošîja lu Vizantîje, aja je skrisuarje prîn istuorije lu Vlahi pră Balkan, kă alje măjîntînj dokumjenturj skrisă ku ćirilica îs dîn 1392. an. În fundamjent aja je alfabetu lu Gîrś dîn karje je luvat 26 dî sîamnur lu sluave, ku princîpu o sluavă – un sîamn. Latinica je skrisuarja lu tuată lumnja romanjilor, šî prîntu aja je luvat sî fije barabar koristujită dî trijaba lu Vlahi”, spunje dă E-Branićeva prim.dr Siniša Čelojević, karje a lukrat la fakutu lu azbuka vlahilor, dar jail je šî presjednjik lu împreonarja “Gergina” šî subpresjednjik lu Savjetu Vlahilor.
Jial razloźiašće kă în ćirilică, ka šî în latinică karje au 30 dî sîamnur lu sluave, dopusă măj śinś sîamnurj karje să aud în ljimba vlahilor, dar alja îs: rîgošîtă “A” (Ă), rîgošîtă “I” (Î), karje îs în dijalektu lu Krajna – Timuokuluj, ka šî “dz”, “ź” šî “ś”, karje îs prîngă ašća duavă în în dijalektu lu Branićeva- Omolj- Porjeś.
“Ćirilica erje 34 dî sluave ku un sîamn šî unu dîn duavă sîamnurj “dz”. Dî 34 sluave în ćurilică je lasat principu o sluavă - un glas, tuată sluava je în sama ku un sîamn. Latinica arje 31 dî sluave ku un sîamn šî patru ku duavă: dž, lj, nj šî dz. Samoglasnjiśi karje îs dopuse dîn ljimba vlahilor (prîngă alje śinś kaje jiastă – a. e, i, o, u) dî amînduavă dijalekturj îs Ă šî Î. Suglasnjiśi dîn dijalektu lu Branićeva- Omolj- Porjeś îs Dz,Ś, šî Ź”, razloźiašće Čelojević.
Azbuka vlahilor
Adusu lu skrisuarja vlahilor mîjlaurmă a fakut pućiarje dă skris pră ljimba vlahilor. Lukru lu Savjetu Vlahilor šî îmreonărj în karje îs astrînš Vlahi a fuost să arîaće lu tuoc dîn etnicitjetu vlahilor azbuka în ćirilică šî latinică šî să îj înđiamnje sî învijacă kum trîabuje să skrije šî să śećaskă pră aluor ljimba mumi.
Dîpă śe je adusă skrisuarja, 2013.an, a ješît šî „Gramatikă ljimbi vlahilor“ alu karje autoru je Nadica N. Jovanović dî îmreonarja dî pazîtu lu identitjetu, ljimbi, kulltura šî tradicîja vlahilor „Gergina“. Jar aša, a ješît šî vorbarju ljimbi vlahilor în karje sa definisît kum sî skriu vuorbilji pră amînduava dijalektrurj, alu karje je autoru Slobodan Golubović “Pasujonji“. Ku aja sa fakut uslovurlji sî învije ješîtu dîn štampă pră ljimba vlahilor.
Jadranka Grbinović, a fuost în sazivu al dînainće vicepresednjica în Odboru dî askultarja ku ljimba în službă, dar akum ćljanu în Odboru dî realizujit în Savjetu Vlahilor, spunje kî a ješît dîn štampă 74 dî kărc pră ljimba vlahilor, pră amînduava dijalekturj, prînga śje îs maj mult dîkăt 50 dî naslovurj originalurj. Prînga 20 dî naslovurj îs tulmaśiće kărc.
„Tuaće ašća kărcî îs în Bibliotjeka lumnji “Đurja Jakšić” în Petroucu la Mlaua. Je interesatnjik śe studjencî sa askultat ku ašća kărc kînd a skris dî aluor lukru dî diploma. Jar aša šî parincî karje vrjeu alor kopij sî învjacă îs interesujic, mîjkusama aăja unđe îs socîjilji mestakaće, unđe unu nu vorbjašće ljimba vlahilor. Înginđesk kî je asta bun primjer dî pazîtu lu kultura šî tradicîja vlahilor”, spunje Grbinović karje je direktorka în Bibliotjeka lumnji “Đura Jakšić” dîla Petroucu la Mlaua.
Jadranka Grbinović
În asta ustanovă afuost promocîja lu kărc pră ljimba vlahilor, în anu śe a trjekut în Dzîava lu ljimba mumilor. Atunśa lu publikă îs arataće kărcîlji skîsă măjdîkurînd la karje a lukrat Savjetu vlahilor ku aluj saradnjiś, aśija îs uopt lektirurj. Aăja karje a fuost aśia a dobinđit kărc pră ljimba vlahilor, šî lektjirurlji.
Dîla promocîja lu kărc pră ljimba vlahilor
Jar aša, la manifestacîja Dzîva lu Vinjirja Marje, karje sî faśe în Škuala”Slobodan Jović” în Voluja, sa prezentujit predmjetu dî aljes “Vuorba vlahilor ku elemjenturlji dî kultură” unđe îs arataće kărcîlji dî învacat šî kărcîlji dî lukrat pră ljimba vlahilor.
Je akredujit šî seminarju “Prepoznatljivost naših narodnih kultura” karje fak saveturlji lu etnicitjeturj – lu Vlahi, lu Bunjeuc, Bošnjaś šî lu Slovaś. Aša kum je, numa je unu în Sîrbija šî kunoskut, în asta an sa realizujit în kîća luokurj în Sîrbija. Prîngă śe sî vorbjašće śje je altkum la ajlalc, sî promovisăsk šî kărcîlji pră ljimbilji lu etnicitjeturj, spunje Grbinović.
Lu Vlahi îs arataće povješćilji vlahilor ku glumă "Alu Jovanjenju" dî Elvis Čobanović, alu autorka Dragana Filčić Vojinović dîla Prahova, ka šî kărcîlji lu Slobodan Golubović "Pasujonij", profesoru dî la Beljigrad, kînćeśilji la un luok šî bojanka "Panda învacă kung fu" šî prîngăkarća "vorbăsk ljimba vlahilor". Mulcamînd lu projektu alu Împreonarja "Gergina" izdavaštva lu Vlahi o sî fije îmbogacîtă ku mulće naslovurj.
Kum je ljimba vlahilor înainća dî un an standardizujita, kînd sa aźuns la 100 dî îzdanjurj pră ljimba vlahilor Savjetu vlahilor da kuma înainće tuot maj mult o puarće griža dî jizdavaštva.
Kărcîlji pră ljimba vlahilor
„Da kuma nainće Savjetu vlahilor arje în plan sî lasă tuot maj mulc banj dî kărc, kum dî kărc tulmaśiće, aša šî dî kărc ku autorj. Jar aša sî planirjašće sî să daškidă “Kuotu Vlahilor” în Bibliotjeka lumnji “Đura Jakšić” la Petroucu la Mlaua. O sî să daškidă konkursu šî asta bibliotjekă o sî întarjaskă delatnostu dî jizdavaštvă", spunje Grbinović.
Ja dzîśe kî cilju lu Savjetu Vlahilor je sî sî koristuje ljimba vlahilor dîpa ajej standardizacîje, la karje mult sa lukrat.
Asta skripsuarje je fakută în kuprinsu lu projektu „Drumu al lung lu standardizacîja ljimbi vlahilor - śe šî kum daiś nainće?“
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
